elegie 



o, vechi si dragi bucatari de vara

simt iar in gura gust suav de-amiaza

si in tristetea care ma inconjoara

din nou copilaria mea viseaza:

ienibahar,piper prajit pe plita

pesti grasi ce-au adormit in sos cu lapte

curcani pastrati in zeama lor o noapte

spre o delicatete infinita

ciuperci cat canapeaua,in dantele,

icre cu bob balos ce ochiu-si casca

aluaturi tapisate crescand grele

intr-o dobitocire ingereasca,

de ou de melc,inlacrimate dulce,

mujdeiuri ireale,sunci gingase

cand sufletu-n mustar vrea sa se culce

si-n ceainice vadindu-si eminenta

prin fast de irizari si foarte fine

ceaiuri scazute panala esenta

trandafirie-a lucrului in sine!
 
 
Cinci distihuri echivoce 



Hai s?-ti fac dest?inuiri!

Am iubit cndva un flutur.

El, cu aripi de te miri

Cum de poate duce ciuturi

(C?ci erau asa subtiri!)

De vreo sase-sapte puduri.

Eu, extatic de-ngmfat

C? l pot trnti n pat,

S? ne fim o clip? miri.

Hai s?-ti fac dest?inuiri…

 

Cntec naiv



De ce nu vrei s?-nnebune?ti la ora cinci

Dup?-amiaz?, cnd e-att de bine,

?i n sufrageriile adnci

S? faci pe pre?uri tumbe dulci cu mine?

M-a? milogi-n dulapuri vechi s?-?i pui

Rochia moale ?i, r?mas? goal?,

Ne-am bate cu lichioruri am?rui

De chimion ?i ment? glacial?.

Iar c?tre-amurg, f?r-a mai ?ine minte

Cine suntem, aproape de m?tas?,

ngenunchind pe paturile sfinte,

Am da cu sufletele noastre foc la cas?!