Monthly Archiveiunie 2005



Personal 30 Iun 2005 12:40 pm

Misoginism

Cat de putine lucruri ii trebuiesc unui barbat pentru a fi fericit! O seara linistita
, un pahar cu vin bun , o muzica in surdina , o femeieCum sa fie femeia? Nu incercati
sa raspundeti, lasati-o sa fie…retorica.

Personal 28 Iun 2005 02:22 pm

Oameni

Radu Carneci
 
acum e ochiul de-ntuneric mare
 
Acum e ochiul de-ntuneric mare,
asemeni unui drum cu stinsi copaci
si-i teama timpu-n care te dezbraci,
tu, catre alt liman, fara scapare.
 
Mari imnuri dorm in adormitii maci,
cand clipa s-a oprit pe gand si doare
si-i trupul tau campie -aromitoare
si ard in tine si tu-n mine taci.
 
De vei porni sa canti, plesni-vor zorii
si ierburile vor tipa iubind,
barbati – copacii – te-or privi cu jind,
se vor aprinde de la tine sorii ,
 
iar eu pamant voi fi cu glasul stins
pastrand in mine ochiul necuprins…

Personal 22 Iun 2005 10:52 am

Discutie despre tinerete

und _warum: “Mereu am visat sa fac ceva pt lumea asta, sa fac ceva cu viata
mea, pt societate,… sa schimb ceva. Nu stiu ce. Am visat la o lume mai buna.
Si sa schimb ceva in oameni… atitudini, mentalitati… vise… si chiar daca
stiu ca nu e posibil, macar visam la asta. Ceva… maret. Cu toata naivitatea
cu care poti spune ‘maret’ fara sa fii ironic.”

Octavian Paler: “Am simtit, cred, mai mult decat am inteles. Am tacut uneori
cand trebuia sa vorbesc. Mi-am gasit justificari cand nu aveam nici una. Am primit
mai mult decat am dat, dovedindu-ma un egoist care, mai mult sau mai putin constient,
a imbinat sentimentalismul cu ideea meschina ca orice mi se daruia mi se cuvenea.
Pe parintii mei ii socoteam datori , prin simplul fapt ca-mi erau parinti, sa fie
de acord cu tot ce faceam. Nu le dadeam socoteala de nimic, actionand cum ma taia
capul, iar ei m-au lasat sa-mi manifest ingratitudinea fara sa astepte nici o
rasplata de la mine.”

Personal 03 Iun 2005 09:32 am

Oameni

 
Timidul cu muschi de otel si asul poeziei in maneca
 

Poti trece pe langa el fara a banui ce se ascunde sub haina neagra si lunga de
scamator, trasa direct peste tricou, din manecile careia se ivesc doua brate puternice,
mai degraba de muncitor decat de baladist. De baladist, pentru ca nu-i lipseste
niciodata chitara si niciodata nu refuza invitatia la cantec. Barbatul acesta
trecut de 34 de ani, mai mult tacut si cam nesigur in alegerea cuvintelor vine
din Basarabia, acea patrie de dincolo de Prut, de care ne amintim doar ca de o
ruda saraca, demna de atentia noastra ‘second hand’.

Cantaret de ocazie, avand ca meserie poezia, Pavel Stratan vine dintr-o lume
necunoscuta noua pana acum. Necunoscuta, dar banuita si in satele de dincoace
de Prut. Numai cine a trecut pe acolo, poate confirma existenta acestei lumi,
in care principalele valori sunt traiul de la o zi la alta si amagirile oferite
de alcool.

Personaj principal al propiei sale copilarii, el da cu tifla precaritatii materiale,
prezentand o lume idilica , in care este acompaniat de prietenii sai Zina, Ghita
si Luluta. Principalele activitati sunt bautul vinului de primaie, jocul de seca,
mersul la padure, asteptatul fetelor si intalnirile in beci la Mangu.

Relatia determinanta o are cu tatal lui, un fel de Moromete moldovean. Sentimentul
este perceput acut, dar din pacate prea tarziu.

“Amintiri din copilarie” se vrea un episod autobiografic, dar este in fapt o
incursiune in lumea satului moldovenesc de astazi

Ce sa mai vorbim! O lume fascinanta, versuri indraznete, o limba inedita, revelatia
eternitatii si un stil care i-a facut pe unii sa-l asemuiasca cu cel al lui Francois
Villon.

Asa ca, nu-l ocoliti pe ‘timidul cu muschi de otel si asul poeziei in maneca’.

 

 


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X